Romania - prima din Europa in lupta… impotriva culturii

Federația Editorilor din România (FER), Asociația Producătorilor și Organizatorilor de Spectacole (APOSR), Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR), reprezentând agenți economici ce activează în diverse domenii culturale ca producători de carte, muzică, concerte și spectacole, atrag atenția asupra unui proiect de lege aflat în faza finală de aprobare, propunerea legislativa 583/2014. Prin acest proiect se urmărește instituirea unei adevărate „taxe pe cultură”, în folosul unor asociații de creatori, ce va duce la scumpirea produselor culturale și va fi resimțită și suportată de către plătitorul final, desigur cu impact negativ și asupra dezvoltării economice și culturale a activităților din industria de carte, muzică, divertisment.

Proiectul de Lege 583/2014 a avut un traseu parlamentar scurt, fiind adoptat tacit de Senat și ajungând aproape de votul final la Camera Deputaților, moment în care a intrat întâmplător în atenția reprezentanților industriilor creative. Astfel, săptămâna trecută, în cadrul Comisiei pentru cultură au avut loc dezbateri pe marginea acestui proiect, în cadrul cărora reprezentanții UPFR, APOSR și FER s-au prezentat (fără a fi invitați oficial) și au participat activ, depunând memorii tehnice și reușind să introducă pe agenda Comisiei de Cultură  consultări cu părțile afectate. Aceste consultări vor avea loc pe 16.02.2015 și au drept bază de discuție un Punct de vedere comun al reprezentanţilor domeniului literar, muzical, folcloric și de divertisment față de inițiativa legislativă: Timbrul Cultural, în actuala formă şi sub actuala destinaţie. Ca și în cazul noului Proiect de lege și amendamentele propuse, prezintă multiple deficienţe conceptuale şi structurale.

Domnul Mihai Sturzu a fost unul dintre deputații Comisiei pentru cultură care a înțeles efectele ample ale aplicării acestei taxe de timbru asupra culturii din România, și susține eliminarea timbrului cultural, deoarece reprezintă o suprataxă pe care fiecare dintre cetățenii României o resimte și care va îngrădi accesul publicului la produsele de cultură.

Ambiguitatea cadrului legal

Proiectul 583/2014 a fost elaborat fără a se ține seama de angajamentele României luate la nivelul Uniunii Europene în cadrul strategiei "O reglementare inteligentă", conform cărora statelor membre li se recomandă ca orice proiect nou de lege să fie însoțit de o bună argumentare a oportunității actului respectiv, de un studiu de impact, care să evalueze costurile pentru operatorii economici. Totodată, acesta ar fi trebuit  sa fie elaborat ca urmare a unei consultări reale și eficiente a tuturor părților interesate, inclusiv operatori economici și  consumatori, lucru care evident nu s-a întâmplat.

Destinatie incertă pentru o taxă nejustificată

Reprezentanții Alianței Națională a Uniunilor de Creatori din România (ANUC), susținătorii inițiativei, solicită anularea Legii 35/1994, și adoptarea, în schimb, a acestui nou proiect de lege, demersul fiind considerat o necesitate de către membrii săi (Uniunea Scriitorilor-USR, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor-UCMR, Uniunea Teatrală-UNITER, Uniunea Artiștilor Plastici-UAP, Uniunea Cineaștilor-UCIN, Uniunea Arhitecților-UAR), sub pretextul acordării unuiajutor neprețuit culturii românești.

În realitate, aceasta „taxă pe cultură” are ca destinație aceste „uniuni de creatori”, în esență entități private, care beneficiază de venituri de pe urma activității economice a unor alte entități private. Mai mult decât atât, Proiectul de lege prevede faptul că aceste entități dispun de veniturile din timbrul cultural după bunul plac, fără un scop precis și fără criterii transparente, și desigur fără a contribui la produsul sau serviciul de pe urma căruia beneficiază de această taxă.

Lovitură dată culturii, suportată din buzunarul românilor

România se confruntă de câțiva ani cu un declin al pieței de carte și muzică, fie ea în forma fixată pe suport sau live/concertistic, iar o asfel de măsură legislativă va agrava o situație care și în prezent este departe de a fi una măcar normală. Impunerea unei astfel „taxe pe cultură” se reflectă direct în prețul final al produsului ori serviciului de cultură - fie carte, CD, DVD sau concert - ceea ce va îndepărta inevitabil o mare categorie de potențiali cititori/ascultători/spectatori, în condițiile în care nivelul de acces al publicului la cultură în România este deja printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.

Primii în Europa în lupta împotriva culturii

În nicio țară din Uniunea Europeană nu există o astfel de taxă suplimentară, ceea ce înseamnă că doar cumpărătorii români vor fi suprataxați și evident, vor avea de suferit.
Astfel, în ceea ce privește spectacolele, această “taxă pe cultură” creează un handicap competitiv major în fața altor organizatori de concerte din alte țări, fapt ce va conduce inevitabil la scăderea numărului de spectacole cu artiști internaționali în România și mai mult decât atât, va afecta direct și eforturile de sprijinire a culturii românești prin organizarea de evenimente cu artiști autohtoni. În același context, România a rămas singura țară din Uniunea Europeană unde se mai aplică holograme pe CD/DVD, noul proiect urmărind secondarea acestora cu timbrele culturale. Ca fapt divers, la nivel internațional, doar Kenya mai aplică holograme pe suporturi audio/video.

Editorii de carte, producătorii de muzică și organizatorii de evenimente culturale și divertisment (concerte, festivaluri, etc) sprijină – nu doar la nivel declarativ, ci și prin propria activitate - cultura românească și își manifestă disponibilitatea de a deveni parteneri la inițiativele de dezvoltare a culturii romănești și a industriei creative, atâta timp cât acestea există într-un cadru legal bine stabilit, eficient, fezabil și transparent.

 

Despre APOSR: APOSR (Asociația Producătorilor și Organizatorilor de Spectacole din România) a luat ființă în anul  2010 și reprezintă principalii agenți economici organizatori de evenimente și distribuitori de bilete de spectacole din România. www.aposr.ro

Despre FER: Federaţia Editorilor din România (FER), membru al Federaţiei Europene a Editorilor (FEP-FEE), s-a constituit în anul 2009, având în compunere cele mai mari organizaţii din domeniu: Asociaţia Editorilor din România (AER) şi Uniunea Editorilor din România (UER), care cuprind cele mai puternice case editoriale și firme de distribuție din țara noastră.  www.feded.ro

Despre UPFR: Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR) este prima asociaţie profesională nonprofit din România a producătorilor de muzică, înfiinƫată în anul 1996, cu scopul de a apăra şi promova interesele profesionale, culturale şi morale ale membrilor săi în baza mandatului acordat de aceştia pentru gestionarea drepturilor lor conexe şi implicarea în activitatea de antipiraterie. A fost avizată  să  funcƫioneze ca organism de gestiune colectivă  în baza Deciziei nr.5/1997 a Directorului General al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor.  UPFR este membru afiliat IFPI (International Federation of the Phonographic Industry). Afilierea la IFPI presupune un angajament ferm din partea UPFR de a respecta codul de conduită al organizației internaționale, cod de conduită care stabilește criterii înalte de transparență în procesul de colectare și distribuire a sumelor datorate ca drepturi conexe. www.upfr.ro

Varianta pentru imprimanta

Trimite aceasta pagina pe e-mail