UPFR sustine DESFIINTAREA TAXEI PE CULTURA

După 19 ani de la apariția Legii dreptului de autor și drepturilor conexe nr.8/1996, lege care reglementează toate remunerațiile juste pentru toți participanții din domeniul creației, cât și raporturile dintre autori, artiști și producători, fiind o lege atotcuprinzătoare inclusiv pentru susținerea culturii, legiuitorii și-au dat seama de dubla taxare a culturii!

Deputatul Mihai STURZU - membru în Comisia de cultură a Camerei Deputaților (alături de alți 54 de senatori și deputați) a depus pe 1 aprilie la Parlamentul României, un proiect de lege ce-și propune să abroge Legea nr.35 din 1994, care ar fi trebuit să iasă din vigoare odată cu apariția Legii dreptului de autor și a drepturilor conexe nr.8 apărută în 1996.

UPFR continuă să atragă atenția asupra inaplicabilității legii vechi nr.35 din 1994 care intrase în desuetudine, pe de o parte, din cauza imposibilității aplicării ei (în cazul compilațiilor muzicale - existau situații cu 50 de autori și cel puțin un număr egal de interpreți și artiști ale căror acorduri trebuiau cerute, unii dintre aceștia neputând să fie contactați), iar pe de altă parte din cauză că aceleași taxe de timbru muzical fuseseră înlocuite de remunerațiile prevăzute în Legea dreptului de autor apărută în 1996.

Până la ultimul scandal apărut in presă despre TAXA de TIMBRU, nimeni nu a sesizat faptul că această așa-numită taxă, nu era de fapt o taxă care să se ducă la STAT, ci o dublă remunerație, aceasta constituindu-se în venituri doar pentru unele uniuni de creație (remunerate deja prin legea drepturilor de autor!).

Deși încasările din industria muzicală au scăzut semnificativ în ultimii ani, România este singura țară din Uniunea Europeană și din lume unde, pe lângă hologramele aplicate (un timbru aplicat pe produsele muzicale, a căror parte din venituri se duc la Fondul Național Cultural Român), există și timbrul muzical, chiar dacă drepturile compozitorilor sunt plătite de către producătorii de muzică în conformitate cu legea dreptului de autor. Mai mult decât atât, în România, timp de peste 25 de ani, produsele culturale au avut regimuri diferite de TVA, produsele muzicale culturale suportând cele mai mari valori ale TVA-ului, acestea în prezent fiind de 24% (pe când taxele pe alte produse culturale, precum TVA-ul pentru carte este doar de 9%)!

Astfel, în timp ce mare parte dintre producători au fost obligați timp de 18 ani să plătească de mai multe ori aceleași drepturi, TVA-ul cel mai mare, ne mai mirăm de ce în România se încuraja consumul produselor ieftine, ilegale, ducând la dezvoltarea pieței de piraterie și la crearea unei competiții neloiale!

UPFR salută inițiativa legislativă care desființează supra-taxarea culturii tot pe seama celor care promovează cultura și își dorește ca pe viitor, deputații să armonizeze legislația românească la cerințele europene moderne, conform dinamismului tehnologiei existente, astfel încât să existe premisele dezvoltării modelelor de afaceri care să încurajeze cultura și produsul intern brut.

UPFR face demersuri pentru ca atât reprezentanții aleși pentru a legifera corect, cât și publicul să înțeleagă ca piața de muzică a ajuns la un nivel atât de scăzut, încât are nevoie de sprijin, nu de taxe care se duc către organizații private ai căror membri sunt deja remunerați conform legii dreptului de autor.

Varianta pentru imprimanta

Trimite aceasta pagina pe e-mail