România – singura țară din lume unde se vor aplica două timbre pe CD-uri și DVD-uri: holograma și noul timbru cultural

Uniunea Producătorilor de Fonograme din România atrage atenția asupra unui proiect de lege 583/2014 (referitor timbru cultural) aflat în faza finală de aprobare și care presupune creșterea prețului tuturor produselor muzicale, afectând buzunarul cumpărătorilor români, în beneficiul exclusiv al membrilor Alianței Națională a Uniunilor de Creatori din România (ANUC).

Organizația Mondială a Industriei Fonogramelor (IFPI – representing the recording industry worldwide) a trimis o scrisoare oficială Comisiei pentru cultură arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților prin care informează legiuitorii că, nici taxa de timbru, nici holograma nu există în nicio țară din Uniunea Europeană. România a rămas singura țară din Uniunea Europeană unde se mai aplică holograme (un timbru aplicat pe produsele muzicale, a căror parte din venituri se duc la Fondul Național Cultural Român), holograme care vor fi secondate de aceste timbre muzicale. Ca fapt divers, la nivel internațional, doar Kenya mai aplică holograme pe suporturi audio/video.

Industria muzicală se află în prezent la un nivel economic minim, iar această taxă suplimentară nu ar face decât să o facă slab competitivă cu industria din alte țări din Europa unde astfel de taxe de timbru nu există.

Dacă în 2010, piața produselor fizice era de 30.929.435 buc, așa cum reiese din statistica marcajelor holografice 2010-2014 (hologramele se aplică pe produsele fizice), publicată de către ORDA pe site-ul său, în 2014 aceasta a scăzut de 5 ori, ajungând la 6.282.811 buc.

Producătorii investesc masiv în descoperirea talentelor, în promovarea acestora și plătesc oricum autorul și artistul pentru fiecare produs muzical. Conform ultimului raport al IFPI – representing the recording industry worldwide, investițiile mondiale anuale ale caselor de producție în artiști, repertoriu și marketing, erau în valoare de 4,3 miliarde $, însă acestea scad an de an, datorită impactului negativ al pirateriei asupra încasărilor.

Prin votarea acestui proiect de lege, producătorii se transformă practic în “bănci” ajungând să crediteze o singură uniune de creație (Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România-UCMR) și vor plăti sume semnificativ mai mari comparativ cu alți producători europeni, pentru aceleași produse muzicale.

Taxa suplimentară instituită prin timbrul muzical se va reflecta direct în buzunarul cumpărătorilor, astfel crescând de la 2% din prețul de producție al fiecărui disc, până la 100% pentru insert-urile care însoțesc revistele și ziarele. Introducerea acestei taxe va determina: scăderea pieței de produse muzicale,  împovărarea acelorași producători care plătesc oricum toate impozitele și drepturile de autor și conexe, direcționarea cumpărătorilor deja sufocați de alte taxe și impozite către produsele ilegale.

Dl Mihai Sturzu, creator și interpret, este unul dintre deputatii Comisiei pentru cultură, care a înțeles efectele ample ale aplicării acestei taxe de timbru cultural (muzical, literar, etc) asupra culturii din România, și susține eliminarea timbrului cultural, deoarece reprezintă o suprataxă pe care fiecare dintre cetățenii României o va resimți și care va îngrădi accesul tinerilor la produsele de cultură legale.

În loc ca autoritățile să sprijine producătorii prin dezvoltarea unui mediu de afaceri concurențial corect și să găsească soluții de combatere a pirateriei, prin astfel de măsuri de suplimentare a taxelor, se va încuraja creșterea ratei pirateriei (care se află oricum la un nivel ridicat în România), precum și creșterea evaziunii fiscale, practicată de comercianții pirați.

Punctul de vedere al UPFR este împărtășit de reprezentanții tuturor asociațiilor afectate (APOSR, AER, UER, etc).

Share me!